Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată astăzi la nivel mondial are ca temă anul acesta depresia. In acest context, Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia din București a marcat momentul printr-o sesiune științifică la care au fost invitați reprezentantți importanți din sistemul de Sănătate.

Coordonatorul științiific al Conferinței Naționale Interdisciplinare SAD 2017, Prof. Univ. Dr. Mirela Manea, a vorbit celor prezenti despre  afectiunea care, în numai cîțiva ani se va situa pe locul secund între cauzele de mortalitate, după bolile cardiovasculare și surclasând cancerul.
Prof. Univ. Dr. Mirela Manea:

Ce știm despre depresie?

  • Boala/ tulburare psihică de o gravitate majoră care afectează direct starea afectivă și intervive asupra modului de acțiune a persoanei.
  • Depresia include tristețea în diverse grade alături de multe alte simptome,
  • În 2004 era a treia cauză de dizabilitate pe plan mondial și pe locul întâi în țările dezvoltate
  • În 2020 se va situa pe locul secund după bolile cardiovasculare surclasând cancer, diabet zaharat
  • În cabinetele de specialitate este patologia cea mai frecvent întâlnită.
  • Apare mai frecvent la femei (25%) decât la bărbați (12%), tendința de uniformizare în decada a 5-a de viață
  • Vârsta de debut începe la 20 de ani cu o medie la 40 de ani,
  • Nu există limita superioară ca vârstă de debut
  • Simptomatologia diferă însă de la o perioada de viață la alta
  • O semnificație deosebită o reprezintă depresia aparută la persoanele vârstnice și de cele mai multe ori subdiagnosticată.
  • În Romania prevalența episodului depresiv major este de 1,8% (2005-2007) cu variații în funcție de vârstă (Florescu S,  Popovici  G,  Ciutan  M,  Ladea  M,  Sorel  , 2010)
  • În America prevalența atinge 7%, incidența maximă este la grupa de vârstă 18-29 ani (A.P.A.)

Factorii de risc în apariția depresiei

  • Sexul feminin este mai predispus la apariția depresiei. Raportul este 2:1 femei:bărbați.
  • Statutul marital: mai frecvent la persoanele singure, divorțate, văduve- la sexul masculin, în timp ce aceeași situație cu neimplicarea într-o relație, pentru sexul feminin reprezintă un factor de protecție. ( Frunză A.2015)
  • Statutul economic : lipsa resurselor materiale, șomajul, persoanele casnice pot precipita apariția depresiei, dar la fel de bine ne putem gândi ca lipsa unui loc de muncă poate să se datoreze depresiei, altfel spus depresia ar putea sa fie determinata de statutul economic sau ar putea să determine statutul economic (cauză sau efect)
  • Ereditatea riscul de apariție a depresiei la rudele de gradul I ai pacienților cu depresie este de 2-4 ori mai mare. ( American Psychiatric Association)

Ipoteza factorilor biochimici. Neurotransmițătorii

  • Datele actuale arată că la baza tratamentului depresiei sunt substanțe ce reglează funcționalitatea neurotransmițătorilor  cu ameliorarea simptomatologiei
  • Principalii neurotransmițători sunt: Serotonina, Noradrenalina (norepinefrina NE), Acetilcolina (Ach), Dopamina

Clinica depresiei

  • Tristețe/ trăire cu tonalități triste a căror amploare, intensitate și durată sunt variabile. Sunt oscilații de la pesimism, disperare la naufragiul suicidului
  • Anhedonia,
  • Sentimentul durerii morale, sentimentul de abandon din partea celorlalți
  • Scăderea motivației,
  • Toleranța scăzută la frustrare
  • Fatigabilitate instalată precoce,
  • Anxietate difuză,
  • Perturbări ale somnului și apetitului

Cum se poate prezenta un astfel de pacient?

  • Depresia este o afecțiune invalidantă cu un tablou clinic  polimorf și care necesită cel mai frecvent consultul de specialitate,
  • Aspectul exterior se caracterizează prin postura încovoiată, mimica posomorâtă, gestica redusă, umeri coborâți, fruntea încrețită. Vestimentația și aspectul fizic au un aspect neglijent, culorile sunt închise, dezinteres pentru propria persoană,
  • În cazul depresiei ușoare sau moderate aspectul persoanei este unul normal
  • Dispoziția scăzută variază puțin de la o zi la alta, adesea nu există o influență din partea unor circumstanșe exterioare, dar poate totuși manifesta o variație diurnă caracteristică,
  • Aspectele clinice manifestă marcate variații individuale.
  • Anxietatea, neliniștea și agitația psihomotorie pot fi uneori mai pregnante, mai vizibile decât depresia insăși,
  • Schimbarea dispoziției poate fi mascată de elementele asociate cum ar fi iritabilitatea, consumul excesiv de alcool (frecvent în unele situații), comportamentul histrionic, exacerbarea simptomelor de tip fobic sau obsesionale preexistente.